Terapia traumei vine în ajutorul persoanelor care au trecut prin evenimente cu un puternic impact emoțional negativ, ajutându-le să integreze emoțiile și gândurile asociate traumei astfel încât persoana să iși poată continua viața în modul în care acestea doresc.
Momentele de neputință, abandonul, abuzul, perioadele de stres prelungit sau pierderea unor persoane dragi sunt câteva dintre situațiile care pot să ne dezechilibreze și să ne afecteze functionarea noastră în viața de zi cu zi.
Avem mai jos câteva exemple de moduri în care situațiile traumatice „rămân” în psihicul nostru:
Relațională:
- Probleme de atașament, probleme recurente și repetitive în relațiile cu cei dragi
- Dificultăți în a forma legături sigure și stabile
- Interacțiunile sociale par dificile și obositoare,
- Probleme în formarea și menținerea unei relații romantice
- Acceptarea abuzului sau neglijării
- Dificultăți în impunerea limitelor
Emoțională:
- Labilitate emoțională, slabă capacitate de conștientizare si auto-reglare emoțională,
- Greutăți în interpretarea și adaptarea la stările emoționale ale celor din jur,
- Sentimente persistente de vinovăție sau rușine
- Sentimentul de neputință sau lipsă de speranță
- Capacitatea scăzută de rezistență la stres
Cognitivă:
- Dificultăți de concentrare sau în învățare,
- Dificultăți în rezolvarea problemelor
Sănătatea mentală generală:
- Simptome post-traumatice (tulburări de somn, alimentare, flashback-uri, hipervigilență ș.a.m.d)
- Depresie
- Anxietate
- Imagine de sine negativă
Neurologică:
- Traumele timpurii pot afecta creșterea creierului copilului, capacitatea sa de concentrare și de auto-reglare
Comportamentală:
- Impulsivitate
- Retragere socială/Disociere
- Comportamente sexuale exagerate/nepotrivite
- Tendința de asumare a riscurilor sau predispoziția spre consumul de alcool sau droguri.
Somatică:
- Deconectarea față de anumite părți ale corpului
- Dureri inexplicabile din punct de vedere medical
Acestea sunt doar câteva exemple de moduri în care traumele ne pot afecta viața, însă traumele au un mod unic în care ne afectează pe fiecare, de aceea apelăm la un specialist care să ne însoțească în procesarea exeriențelor dureroase și identificarea factorilor protectori (de exemplu: stare fizică bună, inteligență emoțională, educația, persoane de suport etc).
În psihoterapia traumei se parcurge un drum ce pornește de la înțelegerea simptomelor, a declanșatorilor de emoții negative și a propriilor reacții la acești declanșatori. Se aleg obiective ce imbunătățesc capacitatea de auto-reglare și de adaptare la probleme precum redobândirea încrederii în sine, depășirea adicțiilor, reducerea simptomatologiei traumei, ancorarea în prezent și dezvoltarea unor noi mecanisme de adaptare care să le înlocuiască pe cele prezente. Bineînțeles, obiectivele pot sa difere de la persoană la persoană, de aceea se poate apela la un specialist în trauma care va veni cu o intervenție personalizata nevoilor persoanelor în distres.