Relația părinte- adolescent
În relația părinte-adolescent, comunicarea poate fi dificilă, atât pentru părinți cât și pentru adolescenți, de aceea este esențial să înțelegem perspectiva fiecăruia.
În relația părinte-adolescent, comunicarea poate fi dificilă, atât pentru părinți cât și pentru adolescenți, de aceea este esențial să înțelegem perspectiva fiecăruia.
Atunci când vorbim despre un copil în contextul divorțului, este important să înțelegem că vorbim despre o viziune a lumii, în care firescul constă în a-i avea aproape pe ambii părinți pentru totdeauna, care tocmai s-a destrămat și a generat o imensă suferință în sufletul copilului.
Depresia a fost recunoscută ca o afecțiune distinctă și gravă de mai bine de 2000 de ani. Deși definițiile au variat, constructul de bază al depresiei a rămas intact: o condiție de descurajare și anergie asemănătoare tristeții normale, dar extrem de diferită în severitatea, durata și/sau lipsa unui eveniment declanșator.
Asemenea abordărilor terapeutice diferite, progresul în cadrul psihoterapiei este redat de către mai mulți factori, printre care: data începerii psihoterapiei (cu cât mai devreme în funcție de situație, cu atât mai benefic), obiectivele corect setate și relația terapeutică. Aceasta din urmă se dovedește a fi pionul principal care influențează procesul psihoterapeutic.
Anxietatea de separare este un proces natural ce are loc începând cu vârsta aproximativă de 9 luni, ajungând să fie cea mai intensă în jurul vârstei de 2 ani, iar apoi începe să scadă gradual. Este un proces reprezentativ pentru relația de încredere și dependență pe care a dezvoltat-o copilul cu îngrijitorul său.