Black Friday – când marketingul apasă butoanele psihologice corecte
În fiecare an, în noiembrie, ne trezim prinși în febra reducerilor.
Dar de ce reacționăm atât de puternic la cuvântul „ofertă”?
Pentru că Black Friday nu vinde doar produse – ci emoții și instincte.
Black Friday nu a fost creat inițial pentru reduceri.
Termenul a apărut în anii ’50 în Philadelphia, când polițiștii descriau haosul de după Ziua Recunoștinței — străzi blocate, oameni epuizați, cumpărături compulsive.
Abia mai târziu, comercianții au transformat haosul într-o oportunitate de marketing: „ziua în care magazinele trec din roșu în negru”, adică devin profitabile.
Dar succesul fenomenului nu s-a datorat doar ofertelor, ci mai ales modului în care marketingul a învățat să atingă vulnerabilitățile noastre psihologice.
- Teama de a rata o ocazie (FOMO- fear of missing out)
Când vezi mesajul „ultimele bucăți” sau „ofertă valabilă doar azi”, mintea intră în modul de urgență. Nu mai raționezi, reacționezi.
Nevoia de control și frica de a pierde activează instinctul de supraviețuire, nu rațiunea. - Efectul de raritate și competiția socială
Cu cât ceva pare mai rar, cu atât îl dorim mai mult.
De fapt, nu produsul ne atrage, ci senzația de privilegiu – că am obținut ceva ce alții nu au prins. - Aversiunea față de pierdere
Cercetările arată că oamenii resimt de două ori mai puternic o pierdere decât un câștig de aceeași valoare.
Așa că, atunci când vedem o reducere, creierul reacționează ca și cum am pierde bani dacă nu profităm. - Sistemul de recompensă
Reducerile și „vânătoarea de oferte” stimulează eliberarea de dopamină – substanța care activează senzația de plăcere și anticiparea recompensei.
Cumpărăturile devin un mic „shot” de satisfacție instantă.
Dar, ca orice reacție dopaminergică intensă, plăcerea este scurtă, iar regretul poate apărea după ce efectul dispare.
Cine e mai vulnerabil?
- Persoanele impulsive sau cu autocontrol scăzut – cedează mai ușor tentației.
- Cei orientați spre statut – cumpără pentru imagine, nu pentru utilitate.
- Persoanele anxioase – reacționează la presiunea de a „nu rata oferta”.
În schimb, cei planificați și conștienți verifică, compară și decid rațional.
Cum ajunge să fie nociv?
Pe termen lung, fenomenul cultivă:
- comportament impulsiv,
- dependență de recompense imediate,
- stres financiar,
- și o relație nesănătoasă cu ideea de „valoare”.
Pentru unii, Black Friday a devenit un mecanism de validare: „dacă am cumpărat ceva scump la reducere, am câștigat”.
Dar adevărata pierdere nu e cea de bani – ci pierderea controlului asupra deciziilor proprii.
Ce poți face:
- Planifică din timp ce îți este cu adevărat necesar.
- Nu reacționa la presiune („doar azi”, „ultimele 5 bucăți”).
- Observă emoția din spatele dorinței de a cumpăra – e nevoie reală sau dorința de a te simți „în pas cu ceilalți”?
Surse
https://www.pbs.org/newshour/science/why-black-friday-leads-shoppers-to-behave-bonkers
https://drpress.org/ojs/index.php/EHSS/article/view
https://www.enae.com/node/5956
https://fabric-academy.com/insights-tools/how-black-friday-works
https://www.statista.com/chart/6887/black-friday-impulse-buys
